Spania a acordat 60.000 de cetăţenii în primele şase luni din 2010

de Mihai Mateaş in data de 30 August, 2010 - 12:27

Principalii beneficiari sunt sudamericanii, care trebuie să aştepte doar doi ani pentru a putea solicita cetăţenia, putând, totodată, spre deosebire de români, să îşi păstreze şi actuala cetăţenie.

Criza nu a afectat şi în domeniul acordării de cetăţenie. În afara naşterilor, în fiecare zi din primele şase luni ale acestui an numărul de spanioli a crescut cu 350 de persoane, în medie, care au obţinut cetăţenia, scrie ABC. 60.000 de "noi" spanioli, proveniţi din 15 ţări, au fost înregistraţi din ianuarie până în iunie. Pe primele locuri: ecuadorienii şi columbienii, urmaţi de marocani, peruani, argentinieni şi bolivieni. Cu cifre mult mai modeste se află şi noi cetăţeni din alte 50 de ţări.

Datele sunt interesante nu doar din pricina situaţiei economice traversate de Spania şi a ratei dramatice a şomajului, de 20%, ci şi pentru multiplicarea numărului de cetăţenii acordate, aproape exponenţial, înregistrat în ultimii ani. De exemplu, în tot anul 2009, Ministerul de Justiţie a acordat 79.595 de cetăţenii, în timp ce, în acest an, în doar şase luni s-au acordat deja 60.000.

Sudamericanii pot obţine cetăţenia după doar 2 ani de rezidenţă

Cetăţenia spaniolă se poate obţine din diverse motive. Majoritatea imigranţilor o solicită pentru rezidenţa în Spania, după modificarea introdusă în 2002. Pentru a o obţine, persoana trebuie să fi trăit în Spania în ultimii zece ani, dar pentru toate naţionalităţile din ţările ibero-americane, Andorra, Filipine, Guineea Ecuatorială şi Portugalia, este suficient ca perioada să fie de doi ani. Refugiaţii pot să ceară cetăţenia după cinci ani şi cei născuţi pe teritoriu spaniol pot să o ceară după un an.

Conform Legii Memoriei Istorice, există mai multe situaţii în care se poate cere cetăţenia spaniolă. Aceasta este acordată celor a căror tată sau mamă este de naţionalitate spaniolă şi nepoţilor celor care au pierdut-o sau au fost nevoiţi să renunţe la ea ca o consecinţă a exilului. Controversata lege din 2007 a fixat un termen de doi ani pentru a o solicita, dar în ianuarie Consiliul de Miniştri a mărit perioada cu un an.

Cetăţenii sudamericani sunt în fruntea listei beneficiarilor, în ciuda faptului că românii şi marocanii sunt de două ori mai mulţi din punct de vedere al numărului de rezidenţi. Nu doar pentru că cetăţenii din America de Sud pot solicita cetăţenia după doar doi ani, dar aceştia pot să şi-o şi păstreze pe a lor. De aceea, mulţi dintre aceştia cer cetăţenia spaniolă de îndată ce îndeplinesc cei doi ani de rezidenţă (există deja 100.000 de ecuadorieni cu cetăţenie spaniolă).

Judecătorii decid dacă solicitantul s-a adaptat în Spania

Cu toate acestea, nu este uşor să devii cetăţean spaniol. Documentele cerute sunt foarte multe iar străinii trebuie să se trambaleze pe la zeci de ghişee ale instituţiilor spaniole şi din ţara lor pentru a strânge toate aceste acte. Odată prezentată cererea, un judecător civil analizează această cerere, verificând personal gradul de adaptare la cultura şi stilul de viaţă spaniol al solicitantului. Dar şi aici există diferenţe. Dacă un judecător întreabă doar un chinez dacă îi place în Spania, există unii, precum celebrul judecător din Getafe, care pretinde ca aspiranţii la cetăţenie să ştie ce s-a întâmplat în 1868 în Spania sau care e reţeta "tortillei spaniole". Odată acceptată cererea de cetăţenie, solicitantul nu mai trebuie decât să jure credinţă Regelui Spaniei şi obedienţă faţă de Constituţie, renunţând la cetăţenia sa, cu excepţia celor amintiţi anterior.

Citeşte şi:

Vrei naţionalitate spaniolă? Spune trei poeţi postbelici spanioli!

 

Urmareşte-ne şi pe: