Separatiștii pro-ruși au ocupat puncte vamale la frontiera Ucrainei cu Rusia și cer Moscovei 1 miliard de dolari

de Viorica Marin in data de 6 Iunie, 2014 - 12:23

Insurgenţi pro-ruşi din estul Ucrainei FOTO Reuters

Punctele vamale Cervonopartizansk, Doljanski şi Cervona Mogila, situate în regiunea Lugansk, au fost atacate de rebeli separatişti în cursul nopţii de miercuri spre joi, poliţiştii de frontieră fiind nevoiţi să abandoneze joi trei puncte vamale de la graniţa cu Rusia, aşteptând întăriri. Separatiştii au rămas fără bani şi cer Moscovei un miliard de dolari.

"În contextul intensificării schimburilor de focuri, date fiind ameninţările la adresa oamenilor care trec frontiera, civilii şi agenţii Poliţiei de frontieră au decis să evacueze zona. Punctele vamale au fost închise temporar, iar Rusia a fost înştiinţată oficial", au precizat autorităţile ucrainene.

Preşedintele interimar al Ucrainei, Oleksandr Turcinov, a anunţat miercuri seară că un segment al frontierei dintre Ucraina şi Rusia urmează să fie închis, pentru a-i "localiza mai rapid pe terorişti".

În estul Ucrainei continuă luptele între insurgenţii proruşi, care contestă noua putere proeuropeană de la Kiev, şi trupele guvernamentale. Ţările din grupul G7 au promis Ucrainei un ajutor financiar în valoare de 18 miliarde de dolari. Despre aceasta se anunţă într-un comunicat de presă al forului.

„Salutăm decizia Fondului Monetar Internaţional de a probare a programului de 17 miliarde de dolari pentru Ucraina, care va deveni baza pentru alte ajutoare şi împrumuturi bilaterale şi multilaterale, inclusiv aproape 18 miliarde de dolari care sunt acordaţi în prezent de ţările G7. Salutăm acordarea cât mai grabnică a asistenţei macroeconomice pentru Ucraina”, se mai menţionează în comunicat.

Separatiştii au rămas fără bani

Pe de altă parte, liderii autoproclamatei „Republici Populare Doneţk“ i-au cerut Rusiei „un credit de stabilizare“ în valoare de 30 miliarde de ruble (aproximativ 1 miliard de dolari) şi intenţionează să-şi deschidă o bancă centrală, informează agenţia Unian.

Solicitarea a fost adresată miercuri Kremlinului de către Boris Borisov, unul din liderii separatiştilor din Doneţk, cu prilejul unei reuniuni a reprezentanţilor instituţiilor de stat din Rusia cu cei ai unor organizaţii publice, ce s-a desfăşurat sub auspiciile Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), la Moscova.

„Singura cale de ieşire din impasul în care ne aflăm este relansarea imediată a economiei regiunii pe baza rublei. În acest scop avem în vedere crearea unei bănci centrale şi obţinerea unui împrumut de minimum 1 miliard de dolari“, a afirmat Borisov, indicând că o astfel de bancă ar urma să fie deschisă la Rostov pe Don, oraş din sudul Rusiei, situat în apropiere de graniţa ucraineană.

El a explicat necesitatea unui astfel de împrumut prin faptul că economia Donbasului (zonă minieră din estul Ucrainei care include regiunile Doneţk şi Lugansk, ce şi-au proclamat suveranitatea în urma unui controversat referendum la 11 mai acest an) are un Produs Intern Brut (PIB) de peste 1 trilion de ruble pe an. Un împrumut de 1 miliard de dolari ar constitui 2-3% din PIB-ul „Republicii Doneţk“.

„Nu este o sumă mare, dar poate să contribuie la organizarea unei activităţi normale economice în zonă“ , a mai spus acesta, în pledoaria sa.

G7 promite Ucrainei 18 miliarde de dolari

Ţările din grupul G7 au promis Ucrainei un ajutor financiar în valoare de 18 miliarde de dolari, potrivit declaraţiei finale a reuniunii G7. „Salutăm decizia Fondului Monetar Internaţional de a probare a programului de 17 miliarde de dolari pentru Ucraina, care va deveni baza pentru alte ajutoare şi împrumuturi bilaterale şi multilaterale, inclusiv aproape 18 miliarde de dolari care sunt acordaţi în prezent de ţările G7. Salutăm acordarea cât mai grabnică a asistenţei macroeconomice pentru Ucraina”, se mai menţionează în document.

Avertismentul lui Aleksandr Dughin pentru Putin

„Rusia se va destrăma, iar preşedintele Vladimir Putin va avea soarta fostului preşedinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici, a fostului lider al Serbiei, Slobodan Miloşevici sau a liderului libian Muammar Gaddafi, susţine ideologul Kremlinului. Dughin spune că refuzul lui Putin de a invada Ucraina va însemna introducerea trupelor ucrainene în Crimeea. Politologul de la Kremlin susţine că ulterior, forţele democratice ale Rusiei vor începe acţiuni de protest în masă, iar partidul Rusia Unită va repeta soarta Partidului Regiunilor.