Medicul nutriţionist Adrian Copcea, din Cluj, explică de ce ne îngrăşam în post:

„Postul este perioada în care proteinele complete, care se găsesc doar în produsele animale, sunt eliminate din alimentaţie, motiv pentru care saţietatea este alterată. Pe de o parte, persoanele care nu au obiceiul să consume fructe şi legume vor compensa cu alimente usor disponibile şi bogate caloric (biscuiţi, sucuri cu zahar, patiserii etc.). Persoanele care, în schimb, au de obicei în alimentaţie legume şi fructe vor reuşi sa aibă o saţietate mai bună. Alimentele bine de consumat în post, şi care pot ajuta la un bun control al greutătii sunt, in principal: cerealele şi pâinea integrală, soia şi alte leguminoase (mazăre boabe, linte, năut, fasole boabe), supele, orezul şi cartofii, legumele (în special ciupercile, varza, salatele şi ridichile) şi fructele (inclusiv bananele)”.

De aceeaşi părere este şi medicul bucureştean Eduard Adamescu, specialist în boli metabolice, de nutriţie şi diabet. Acesta a explicat pentru adevarul.ro că principala eroare de care cei mai mulţi oameni care ţin post se lovesc este este aportul mare de glucide.

Postul nu este dietă

Mulţi medici nutriţionişti atrag atenţia că majoritatea persoanelor care acuză probleme de supraponderalitate câştigă kilograme mai ales în perioada celor două posturi creştineşti mari: la Crăciun şi la Paşte. Problema este simplă, în această perioadă se consumă în exces alimente care conţin carbohidraţi, produse a căror valoare calorică este extrem de ridicată.

„Vin oamenii şi-mi spun «am ţinut tot Postul Paştelui şi m-am îngrăşat». Ideea de a posti are în mintea lor aceleaşi conotaţii, adică de a te reţine de la ceva. În realitate, dieta este dietă, care trebuie ţinută indiferent de momentul religios sau orice alt context. Postul trebuie să fie o stare de spirit şi nu trebuie să fie confundat cu dieta. O problemă este că atunci când mănânci numai cartofi, fasole, soia şi halva, ai mereu senzaţia de foame, ceea ce te poate duce la concepţia falsă că urmezi o dietă“, a spus Voichiţa Mogoş, medic endocrinolog ieşean.

1. Patiseriile, pâinea, pastele făinoase

Medicul ieşean este de părere că pâinea, pastele făinoase, cartofii sau produsele de patiserie sunt alimentele cu cea mai mare căutare în timpul Postului Paştelui, toate având însă un aport mare de carbohidraţi.  

2. Cartofii prajiţi şi prăjelile în ulei

Cartofii sunt un alt aliment consumat foarte mult în timpul postului. Au un aport ridicat de calorii, mai ales dacă se mănâncă prăjiţi, este de părere medicul Adamescu

3. Cremvurşti şi snitele de soia

Medicul bucureştean crede că, din punct de vedere al sănătăţii, sunt de evitat derivatele din soia, pateul din soia, salamul din soia, toate au un aport mare de calorii, dar şi de aditivi alimentari. 

4. Cremele şi margarinele cu grăsimile hidrogenate

5. Sucurile cu zahar

Multe alimente de post au însa dezavantajul de a conţine mult zahăr şi multe grăsimi, în mare parte sunt produse industriale, care au întotdeauna o alternativă naturală mai eficientă, pentru cei ce urmăresc să nu se îngraşe

6. Biscuiţi, cereale cu zahăr şi fursecuri în cantităţi mari

7. Mierea, gemul cu zahăr şi dulciurile de post în cantităti mari

În privinţa dulciurilor, nici ele nu sunt indicate, mai ales cele cu zahăr concentrat, mai spune Adamescu. ”Halvaua devine cel mai îndrăgit produs dulce pe perioada postului, dar este destul de încărcată calorică. În general, zahărul în exces, sucurile dulci, sucurile carbogazoase, sunt de evitat”.

8. Alune, fistic, migdale mai mult de 30 grame pe zi.

9. Maioneză şi frişcă vegetală.

10. Excesul de cafea

Adamescu spune că, mâncate în exces, fasolea bătută sau humusul sunt de asemenea destul de calorice cât să provoace probleme de greutate.

Ce să mâncăm în timpul postului

Potrivit medicului clujean Adrian Copcea din Cluj, un prânz poate fi alcătuit cu o supă de legume şi o mâncare de soia + cartofi natur + salată de varza, sau o garnitură care să conţina mazăre şi orez sau porumb (salată mexicană), macaroane cu varză, sau iahnie de fasole. Sarmalele de post cu orez şi ciuperci sunt, de asemenea, o variantă bună pentru felul doi. Mesele de seară pot conţine mai multe legume, şi chiar tartine cu salată de vinete sau zacuscă, atentia la aceste tipuri de alegeri fiind la adausuri (uleiul adaugat trebuie sa fie mentinut între anumite limite de gramaj, pentru ca o tartina sa nu aiba o consistenţă mai mare de 150 de kilocalorii - corespunzand la 35 grame paine, vinete şi 5 ml de ulei).

Eduard Adamescu spune că oamenii pot evita îngrăşarea prin atenţie. Fiind vorba de cel mai lung post, oamenii trebuie să fie atenţi la greutatea lor. Dacă observă că s-au îngrăşat atunci înseamnă că nu mănâncă ce trebuie, deci pot oricând să schimbe ceea ce mănâncă. ”Alimentaţia de post cuprinde puţine proteine şi acest lucru se simte în senzaţia de foame. Cel mai bine este ca proteinele să fie luate din ciuperci sau din brânza tofu. Fasolea, năutul sau soia nu sunt cele mai bune proteine”, conchide Eduard Adamescu.

La acest material au colaborat: Remus Florescu, Ionuţ Ungureanu, Cezar-Ionuţ Pădurariu