400 de ţigani români terorizează un sat din Sevilla

de Mihai Mateaş in data de 21 Octombrie, 2010 - 11:25

Sătenii din Aznalcazar, un sat care trăieşte din agricultură şi turism rural, se plâng că ţiganii români îi agasează, cerşind zilnic din poartă în portă şi furând tot ce prind. Primăria are mâinile legate, pentru că doar un ordin judecătoresc le poate demola tabăra ilegală.

Aznalcazar este un sat de 4.000 de locuitori din comarca Aljarafe, provincia Sevilla. Localitatea andaluză este la 1.500 de kilometri de Sarkozy şi în această perioadă şi-ar dori ca distanţa respectivă să nu existe. Până în acest an, locuitorii acestui sat liniştit obişnuiau să-şi lase uşile de la intrarea în case deschise peste zi. Nu aveau niciun motiv să se teamă.

În acest an, însă, o şatră de ţigani români de 400 de membri a invadat, pur şi simplu, satul, aşezându-şi tabăra într-o zonă protejată natural, sub un pod, lângă râul Guadiamar, scrie ABC de Sevilla. De la sosirea acestora, sătenii nu-şi mai pot lăsa uşile deschise nicio secundă, pentru că ţiganii români nu se limitează la a munci peste zi în agricultură.

"Cerşesc şi de câte 4-5 ori pe zi la aceeaşi casă, dar nu vor mâncare sau haine"

Unde unii văd rasism, sătenii din Aznalcazar văd teamă, convieţuire imposibilă, inadaptare şi insecuritate. Cum se încheie ziua de muncă şi soseşte după-amiaza, străzile liniştite ale satului sunt practic inundate de gălăgia făcută de aceşti ţigani, care iau casele la rând, cerşind. Nici magazinele nu scapă. "Vin de câte patru-cinci ori pe zi, de multe ori chiar aceeaşi persoană. Dar nu se mulţumesc cu mâncare sau haine, pentru că atunci când le dai câte un sandviş, lapte sau alte alimente îţi spun că nu, că vor bani. Dacă le dai haine, le aruncă", se plânge Maria Martin, o săteancă.

"În plus, când găsesc uşile caselor deschise, nu pierd oportunitatea de a intra şi a fura", mai spune Maria. Nu o dată au intrat în locuinţele oamenilor, iar aceştia se tem să mai iasă din case după lăsarea întunericului. Comercianţii sunt disperaţi, pentru că ţiganii nu se mai mulţumesc a se aşeza la intrare să cerşească, ci intră înăuntru, deranjează clienţii şi încearcă mai mereu să fure câte ceva. "În mod normal vin după-amiaza. Şeful le mai dă câte ceva de mâncare, câte un suc, dar şi aşa, tot ne deranjează clienţii şi când cerşesc nu acceptă un refuz", explică un angajat al unui supermarket din centrul oraşului.

Magazinele au angajat oameni special să-i supravegheze pe ţigani

Şi mai vin şi să cumpere, sau, mai bine spus, să fure. "A trebuit să angajăm o persoană care să se ocupe exclusiv cu asta: să-i supravegheze pe români când vin, pentru că fură. Când aduc cu ei copii, încearcă să ne distragă atenţia. Atunci trebuie să mai punem încă un om să-i supravegheze, pentru că atunci când copiii sunt pe un culoar, ei fură de pe celălalt. De multe ori găsim ambalaje de produse de patiserie, ciocolate şi alte produse pe care le mănâncă, aruncate pe rafturi. Şi încep să facă scandal dacă stai cu ochii pe ei sau le spui ceva".

Sătenii se plâng că integrarea le este binecunoscută, dar că aceasta nu este posibilă cu astfeld e oameni care nu vor să accepte normele de bună convieţuire. De altfel, chiar lângă supermarket este un bazar, al unor marocani. Zilele trecute s-a produs o altercaţie între ţiganii români şi marocani pentru că, din nou, scena furturilor s-a repetat. Când vânzătorul de la tarabă le-a reproşat furtul, ţiganii au sărit cu gura pe el. "Noi suntem aici de opt ani şi am venit la muncă, nu la furat, ca ei", spun marocanii din bazar.

"Nu avem nicio problemă cu persoanele venite din alte locuri aici, de altfel sunt destui în sat care s-au integrat perfect, care au un loc de muncă, îşi văd de treabă şi sunt oameni de calitate", susţine unul din şefii supermarketului. Cu toate acestea, când este întrebat de colectivul de ţigani români, acesta spune că acestora nu li se aplică expresia "îşi văd de treabă".

Primăria nu poate face nimic

Cei de la Primărie cunosc foarte bine situaţia, dar susţin că sunt legaţi de mâini şi de picioare. Nici ei nu pot înţelege cum Junta Analuziei (Guvernul Regional) le permite ţiganilor români să îşi instaleze tabăra într-un spaţiu protejat prin lege, când sătenii sunt amendaţi şi dacă animalele lor pasc în acea zonă. Edilii nu pricep nici limitările pe care le au când vine vorba de apărarea unor proprietăţi private, pentru că tot ce pot face e să facă o reclamaţie pe care doar un judecător o poate soluţiona, acesta fiind singurul care are puterea de a dispune îndepărtarea taberei ilegale.

Fără îndoială, această accţiune este tardivă. Exemplul este clar: "Vara trecută a venit sentinţa din partea unui judecător, pentru demolarea unei tabere de 300 de persoane, din care 80 erau minori, dar corespundea unei tabere din anul anterior", explică Maria del Carmen Castano, consilier pe Probleme Sociale şi Sănătate.

De aceea, ea susţine că singura implicare a Primăriei nu poate fi decât ajutorul umanitar. "Mai întâi le facem o vizită cu un mediator intercultural, încercăm să le ducem nişte pachete cu alimente de bază şi pături, încercăm să şcolarizăm copiii şi să-i avertizăm de riscurile la care se supun, fiind aşezaţi într-o zonă inundabilă a luncii râului Guadiamar".

Au ajuns să fure şi motorina din rezervoarele camioanelor

Până una alta, în localitate domneşte neputinţa şi teama. Ţiganii au ajuns să fure chiar combustibilul din rezervoarele furgonetelor şi camioanelor. Locuitorii nu pot face plângeri la poliţie, pentru că niciodată nu văd cine sunt cu exactitate cei care fură. Până şi primarul localităţii, Dolores Escalona, spune că vandalismul s-a triplat de la venirea ţiganilor români. "N putem să-i scoatem afară, dar e nevoie să aibă un comportament adecvat. Locuitorii le dau de mââncare, dar pe ei nu îi interesează, răscolesc prin gunoaie şi aruncă hainele primite. În localitatea noastră sunt comunităţi de marocani, români, ecuadorieni, şi nu avem nicio problemă în a convieţui. Ţiganilor români li se pun la dispoziţie toate mediile pentru a se integra, dar ei nu admit convieţuirea şi nu respectă nimic", s-a plâns primăriţa.

Consulatul României din Sevilla nu a băgat în seamă solicitările Primăriei din Aznalcazar

Nimeni din localitate nu are curaj să le închirieze locuinţe, pentru că aceştia le lasă distruse. Când spun că acolo va locui o familie, se mută 40 de persoane într-o casă, pentru că este "mai rentabil". Escalona spune că astă-vară a cerut ajutorul Consulului României, Monica Ştirbu, dar când a sunat la Consulat, toată lumea era în vacanţă, iar la revenirea din concediu, nimeni de la Consulatul României din Sevilla nu le-a răspuns solicitării. "Ar putea să se preocupe puţin mai mult, doar e vorba de poporul lor".

Problema ţiganilor români afectează şi dezvoltarea economică a satului. "Aznalcazar este în primele cinci sate din provincia Sevilla din punct de vedere al teritoriului, din care 90% este zonă protejată. Viitorul localităţii depinde de mediul înconjurător şi de turismul rural şi nu vrem să pierdem turiştii din cauza ţiganilor", mai spune Escalona, care admite totuşi că mâna de lucru a ţiganilor români în agricultură e necesară: "Datorită lor ne putem strânge recoltele. Dar am dori să se procedeze şi în cazul lor ca şi în cazul marocanilor, care vin de acasă cu toate actele în regulă şi nu crează probleme".
 

Urmareste-ne si pe: